Patriarhia Romana
Mitropolia Olteniei
Sfanta manastire Lainici
( 21 noiembrie )
Intrarea Maicii Domnului este sarbatorita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au    adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu. Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul , care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: "Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune". Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in "Evanghelia dupa Iacov" sau "Protoevanghelia", o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai "Bunavestire" are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura(Luca I, 26-38). Despre celelate sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie  si din evangheliile necanonice (apocrife).Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. "La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria "cea noua". Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara , serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu".In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.Nu este intamplator ca incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei se canta Catavasiile: "Hristos Se naste, slaviti-L!..." Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa se nasca tainic in noi. Unde primeste Fecioara Maria vestea ca-L va naste pe Hristos? In Biserica. Unde are loc prefacerea painii si a vinului in Trupul si Sangele lui Hristos . In Biserica. Deci, nu in afara ei va reusi omul sa faca din chipul sau, un chip al lui Hristos. Fiecare din noi trebuie sa stie si sa inteleaga totul, atat ceea ce se vede si se aude, cat si ceea ce nu se vede si nu se aude in biserica. Nu e suficient sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Aceasta este, simplu, istorie. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.
In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute la lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana de Nasterea Domnului , inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.

(prima vineri dupa Sfintele Pasti)
In fiecare an, in prima vineri dupa Pasti , Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii .Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor.Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului.

Potrivit traditiei, Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Intalneste un batran orb care ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon va cauta in apropiere un izvor, dar nu va gasi. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i: "Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati". Leon va face ascultare si astfel, va gasi un izvor din care ii va da orbului sa bea. Ii va spala fata cu aceasta apa, iar orbul va incepe sa vada. Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica. Mai tarziu, imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut apa din acest izvor. Ca semn de multumire a construit o biserica si mai mare. Aceasta biserica a fost distrusa de turci in anul 1453.De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit diferite rani si suferinte.
Schitul Locurele este schit al Manastirii Lainici . Hram,istoric, imagini , click aici .
 
Acest cuvios parinte a fost unul din marii stareti ai monahismului românesc, care a stralucit în manastirile Olteniei, în a doua jumatate a secolului trecut. Era de loc din judetul Vâlcea. Intrând de mic în nevointa calugareasca la Manastirea Cernica, în putina vreme a deprins bine mestesugul luptei duhovnicesti, încât pe multi întrecea cu rugaciunea, cu smerenia si ascultarea. Apoi a primit marele si îngerescul chip al schimniciei cu numele de Irodion.Sfântul Ierarh Calinic, pe când pastorea Eparhia Râmnicului, cunoscând petrecerea Cuviosului schimonah Irodion, în vara anului 1853 l-a hirotonit diacon si preot si l-a numit egumen la Schitul Lainici de pe Valea Jiului. Apoi l-a facut arhimandrit si îl avea de sfetnic si duhovnic. Si atât de mult îl iubea si se cucerea de sfintenia vietii lui, ca adeseori îl vizita la schit, numindu-l „luceafarul de la Lainici!". Numele acesta a ramas în graiul poporului pâna astazi. De la Cuviosul Irodion se întorcea Sfântul Calinic peste munti spre Râmnicu-Vâlcea, în vara anului 1854, când i s-a descoperit de la Dumnezeu moartea arhimandritului Nicandru, staretul Cernicai.

           Detalii
click aici .
În 2006 pe 23 iulie manastirea Lainici a primit o mare binecuvântare de la Maica Domnului. A fost adusa de la Muntele Athos, din manastirea Dohiariu, o copie a Icoanei facatoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultatoarea”. Aceasta Icoana a fost executata special pentru manastirea Lainici printr-o mare taina si este a cincea copie care s-a facut în ultimii 100 de ani din toata lumea.Este o „floare” din Muntele Athos, Gradina Maicii Domnului, adusa si transplantata în manastirea Lainici pentru totdeauna ca semn de mare binecuvântare ce s-a revarsat peste manastirea noastra.Este o întruchipare foarte mare (are o înaltime de aproximativ 2 metri si o latime de 1,2 metri), neobisnuita, pictata pe lemn de santal si acoperita cu argint aurit, si care, se spune, deja a savârsit câteva mi­nuni în lavra Defileului Jiului.
Preasfânta Nascatoare de
Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Detalii click aici .
Psalmul 19
1. Sa te auda Domnul in ziua necazului, si sa-ti fie scut numele Dumnezeului lui Iacob.
2. Trimita tie ajutor din locasul Lui cel sfant, si din Sion sprijineasca-te pe tine.
3. Pomeneasca toata jertfa ta, arderea de tot a ta bineplacuta sa-I fie.
4. Dea tie Domnul dupa inima ta, si tot sfatul tau sa-l plineasca.
5. Bucura-ne-vom de mantuirea Ta, si intru numele Dumnezeului nostru ne vom mari. Plineasca Domnul toate
cererile tale.
6. Acum am cunoscut ca a mantuit Domnul pe Unsul Sau cu puterea dreptei Sale.
7. Auzi-L-va pe Dansul din cerul cel sfant al Lui.
8. Unii se lauda cu carutele lor, altii cu caii lor, iar noi ne laudam cu numele Domnului Dumnezeului nostru.
9. Acestia s-au impiedicat si au cazut, iar noi ne-am sculat si ne-am indreptat.
10. Doamne, mantuieste pe imparatul si ne auzi pe noi, in orice zi Te vom chema.
Psalmul 20
1. Doamne, intru puterea Ta se va veseli imparatul si intru mantuirea Ta se va bucura foarte.
2. Dupa dorirea inimii lui i-ai dat lui, si de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el.
3. Ca l-ai intampinat pe el cu binecuvantarile bunatatii, pus-ai pe capul lui cununa de piatra scumpa.
4. Viata a cerut de la Tine si i-ai dat lui lungime de zile in veacul veacului.
5. Mare este slava lui intru matuirea Ta, slava si mare cuviinta vei pune peste el.
6. Ca ii vei da lui binecuvantare in veacul veacului; veseli-l-vei pe dansul intru bucurie cu fata Ta.
7. Ca imparatul nadajduieste in Domnul si intru mila Celui Preainalt nu se va clinti.
8. Afla-se mana Ta, peste toti vrajmasii Tai, dreapta Ta sa afle pe toti cei ce Te urasc pe Tine.
9. Pune-i vei pe ei ca un cuptor de foc in vremea aratarii Tale;
10. Domnul intru mania Sa ii va tulbura pe ei, si-i va manca pe ei focul.
11. Rodul lor de pe pamant il vei pierde, si samanta lor dintre fiii oamenilor.
12. Ca au gandit rele impotriva Ta, au cugetat sfaturi, care nu vor putea sa stea.
13. Ca ii vei pune pe ei pe fuga si cu arcul Tau vei tinti capul lor.
14. Inalta-Te, Doamne, intru taria Ta; canta-vom si vom lauda puterile Tale.
Psalmul 3
1. Doamne, cat s-au inmultit cei ce ma necajesc ! Multi se scoala asupra mea;
2. Multi zic sufletului meu : " Nu este mantuire lui, intru Dumnezeul lui "!
3. Iar Tu Doamne, sprijinitorul meu esti, slava mea si Cel ce inalti capul meu.
4. Cu glasul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit din muntele cel Sfant al Lui.
5. Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am ca Domnul ma va sprijini.
6. Nu ma voi teme de mii de popoare, care imprejur ma impresoara.
7. Scoala, Doamne, mantuieste-ma Dumnezeul meu; ca Tu ai batut pe toti ce-mi vrajmasuiesc mie in desert; dintii pacatosilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mantuirea, si peste poporul Tau, binecuvantarea Ta.
Si iarasi : Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am ca Domnul ma va sprijini.
Psalmul 37
1. Doamne, nu cu mania Ta sa ma mustri pe mine, nici cu iutimea Ta sa ma certi.
2. Ca sagetile Tale s-au infipt in mine si ai intarit peste mine mana Ta.
3. Nu este vindecare in trupul meu de catre fata maniei Tale; nu este pace in oasele mele, de catre fata pacatelor mele.
4. Ca faradelegile mele au covarsit capul meu, ca o sarcina grea au apasat peste mine.
5. Imputitu-s-au si au putrezit ranile mele de catre fata nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am si m-am garbovit pana in sfarsit, toata ziua mahnindu-ma umblam.
7. Ca salele mele s-au umplut de ocari, si nu este vindecare in trupul meu.
8. Necajitu-m-am si m-am smerit foarte, racnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, inaintea Ta este toata dorirea mea si suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, parasitu-m-a taria mea si lumina ochilor mei, si aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei si vecinii mei in preajma mea s-au apropiat si au sezut; si cei de aproape ai mei departe au stat.
12. Si se sileau cei ce cautau sufletul meu, si cei ce cautau cele rele mie graiau desertaciuni si viclesuguri toata ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa.
14. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are in gura lui mustrari.
15. Ca spre Tine, Doamne, am nadajduit; Tu ma vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16. Ca am zis, ca nu cumva sa se bucure de mine vrajmasii mei; si cand s-au clatinat picioarele mele, impotriva mea s-au semetit.
17. Ca eu spre batai gata sunt, si durerea mea inaintea mea este pururea.
18. Ca faradelegea mea eu o voi vesti, si ma voi ingriji pentru pacatul meu;
19. Iar vrajmasii mei traiesc si s-au intarit mai mult decat mine si s-au inmultit cei ce ma urasc pe nedrept.
20. Cei ce imi rasplatesc rele pentru bune ma defaimau, ca urmam bunatatea.
21. Nu ma lasa, Doamne, Dumnezeul meu, nu te departa de la mine,
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele.
Psalmul 87
1. Doamne, Dumnezeul mantuirii mele, ziua am strigat si noaptea inaintea Ta.
2. Sa intre inaintea Ta rugaciunea mea; pleaca urechea Ta spre ruga Mea, Doamne,
3. Ca s-a umplut de rele sufletul meu si viata mea de iad s-a apropiat.
4. Socotit am fost cu cei ce se coboara in groapa; ajuns-am ca un om neajutorat, intre cei morti slobod.
5. Ca niste oameni raniti, ce dorm in mormant, de care nu Ti-ai mai adus aminte si care au fost lepadati de la mana Ta.
6. Pusu-m-au in groapa cea mai de jos, intru cele intunecate si in umbra mortii.
7. Asupra mea s-a intarit mania Ta si toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
8. Departat-ai pe cunoscutii mei de la mine, ajuns-am uraciune lor,
9. Inchis am fost si n-am putut iesi. Ochii mei au slabit de suferinta.
10. Strigat-am catre Tine, Doamne, toata ziua intins-am catre Tine mainile mele.
11. Oare mortilor vei face minuni ? Sau cei morti se vor scula si Te vor lauda pe Tine ?
12. Oare, va spune cineva in mormant mila Ta si adevarul Tau in locul pierzarii?
13. Oare, se vor cunoaste intru intuneric minunile Tale si dreptatea Ta in pamant uitat ?
14. Iar eu catre Tine, Doamne, am strigat si dimineata rugaciunea mea Te va intampina.
15. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu si intorci fata Ta de la mine ?
16. Sarac sunt eu si in osteneli din tineretile mele, inaltat am fost, dar m-am smerit si m-am mahnit.
17. Peste mine au trecut maniile Tale si infricosarile Tale m-au tulburat.
18. Inconjuratu-m-au ca apa toata ziua si m-au cuprins deodata.
19. Departat-ai de la mine pe prieteni, si pe cunoscutii mei, si cei de aproape ai mei s-au facut nevazuti.
Psalmul 102
1. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si toate cele dinlauntrul meu, numele cel sfant al Lui.
2. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si nu uita toate rasplatirile Lui.
3. Pe Cel ce curateste toate faradelegile tale; pe Cel ce vindeca toate bolile tale.
4. Pe Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta; pe Cel ce te incununeaza cu mila si cu indurari.
5. Pe Cel ce umple de bunatati dorirea ta; innoi-se-vor ca ale vulturului tineretile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, si judecata tuturor celor ce li se face strambatate.
7. Cunoscute a facut caile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale.
8. Indurat si milostiv este Domnul, indelung-Rabdator si mult-Milostiv.v 9. Nu pana in sfarsit Se va iuti, nici in veac Se va mania.
10. Nu dupa pacatele noastre a facut noua, nici dupa faradelegile noastre a rasplatit noua,
11. Ca dupa inaltimea cerului de la pamant, a intarit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dansul.
12. Pe cat sunt de departe rasariturile de la apusuri, departat-a de la noi faradelegile noastre.
13. In ce chip miluieste tatal pe fii, asa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dansul.
14. Ca El a cunoscut zidirea noastra; adusu-si-a aminte ca tarana suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului, asa va inflori.
16. Ca duh a trecut printr-insul si nu va fi si nu-si va mai cunoaste inca locul sau.
17. Iar mila Domnului din veac si pana in veac, spre cei ce se tem de Dansul;
18. Si dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce pazesc asezamantul de lege al Lui
19. Si isi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le faca pe ele. Domnul in cer a gatit Scaunul Sau si Imparatia Lui peste toti stapaneste.
20. Binecuvantati pe Domnul, toti ingerii Lui, cei puternici la vartute, care faceti cuvantul Lui si auziti glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvantati pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceti voia Lui.
22. Binecuvantati pe Domnul, toate lucrurile Lui; in tot locul stapanirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Psalmul 142
1. Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta.
2. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta.
3. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric, ca mortii cei din veacuri.
4. S-a mahnit in mine duhul meu, in mine inima mea s-a tulburat.
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit.
6. Intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu, ca un pamant insetosat.
7. Degraba auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara in mormant.
8. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-e nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu.
9. Scoate-ma de la vrajmasii mei, Doamne ! La Tine am scapat,
10. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun ma va povatui la pamantul dreptatii.
11. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.
12. Si intru mila Ta vei sfarsi pe vrajmasii mei si vei pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
Psalmul 33
l. Bine voi cuv?nta pe Domnul ?n toată vremea, pururea lauda Lui ?n gura mea.
2. ?n Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei bl?nzi şi să se veselească.
3. Slăviţi pe Domnul ?mpreună cu mine şi să ?nălţăm numele Lui ?mpreună.
4. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit şi din toate necazurile mele m-a izbăvit.
5. Apropiaţi-vă de El şi vă luminaţi; şi feţele voastre să nu se ruşineze.
6. Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el şi din toate necazurile lui l-a izbăvit.
7. Străjui-va ?ngerul Domnului ?mprejurul celor ce se tem de El şi-i va izbăvi pe ei.
8. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte ?n El.
9. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au lipsă cei ce se tem de El.
10. Bogaţii au sărăcit şi au flăm?nzit, iar cei ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele.
11. Veniţi fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului vă voi ?nvăţa pe voi;
12. Cine este omul cel ce voieşte viaţa, care iubeşte să vadă zile bune?

Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască vicleşug.
13. Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea.
14. Ochii Domnului spre cei drepţi şi urechile Lui spre rugăciunea lor.
15. Iar faţa Domnului spre cei ce fac rele, ca să piară de pe păm?nt pomenirea lor.
16. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit şi din toate necazurile lor i-a izbăvit.
17. Aproape este Domnul de cei umiliţi la inimă şi pe cei smeriţi cu duhul ?i va m?ntui.
18. Multe sunt necazurile drepţilor şi din toate acelea ?i va izbăvi pe ei Domnul.
19. Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.
20. Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi.
21. M?ntui-va Domnul sufletele robilor Săi şi nu vor greşi toţi cei ce nădăjduiesc ?n El.